Pe munte

O tură scurtă în Bucegi

Când: 30 Iulie 2017
Unde: munţii Bucegi
Cine: Claudia, mami, văru’ Florin, Dan, Filip, Matei şi morocănosu’ de mine

 

Plecat-am şi noi duminică să vedem cascadele Vânturişului. N-o să vă povestesc de-a fir a păr cum a fost tura, dar o să fac totuşi un rezumat al lucrurilor bune / rele / distractive pe care le-am trăit. De, pentru o tură atipica, o postare atipică. 🙂

 

Traseu

 

– greu de spus, am mers mai mult pe poteci făcute de oi, dar mai apărea şi un punct roşu din când în când
– ceva mai precis, pe malul stâng al Vânturişului, în sensul lui de curgere

 

Plaiuri de Bucegi
Forestier fără pădure
La capătul drumului
Pajişte
Construim un pod din pietre
Un pic de ajutor
Ce distractiv a fost!
Gata pauza?
Vânturişul
Sus, sus, sus, la munte, sus

 

Bune

– am ieşit din rutină şi din Bucureşti, am fost pe munte
– cascada la care am ajuns era frumoasă – p-asta o pun ca să fie la număr 🙂
– Dan a făcut baie într-un lăculeţ de munte (da, din nou)
– copiii, şi nu numai ei, au mâncat – în premieră – bulz la stână şi le-a plăcut
– toată lumea (inclusiv povestitorul, deşi nu pare) s-a simţit bine
– avem un motiv bun să ne întoarcem p-aici, io unu’ nu mă las până nu găsesc cascada aia

 

Peisaj cu stână
În ordinea numerelor de pe tricou: Claudia, văr, Dan
Am ajuns la una din cascadele Vânturişului
Căutăm un loc bun de luat masa
Pe deasupra noastră trece o turmă de oi

Prânzul
Cascada (1)
Cascada (2)

 

Rele

– n-am ajuns la cascada a mare ş-am bălăurit aiurea pe coclauri, vina mea, am fost bou şi nu m-am informat suficient înainte să plecăm – în plus, am fost convins că o să mă descurc la faţa locului
– fu cald rău, ma prăji’ pe ceafă
– nu ne-am mai întors să căutăm cascada, deşi aflasem pe unde s-o luăm, deoarece era deja ora 17 (consecinţa plecării noastre târzii de acasă) şi voi tot trăgeaţi cu Bolbociu ăla de parcă ar fi fost raiul pe pământ acolo
– m-aţi luat cu japca de la stână – bă, io chiar mă simţeam bine acolo, oamenii ăia erau super ospitalieri şi mâncarea super bună, pentru asta nu vă iert eu pe voi …
– tot la stână, n-am cumpărat şi io o bucată de brânză, că n-aţi vrut voi să mai staţi să aşteptăm ciobanu’, nici pentru asta nu vă iert
– deşi copiii nu mai voiau, am ajuns la Bolboci, unde am mai şi băut ca bou’ 2 beri
– şi cel mai rău dintre toate, mai am un film compromiţător cu Dan, dar nu-mi dă dreptul de publicare pe YOUTUBE

 

Santinela (1)
Valea e foarte abruptă
Popas (1)
Santinela (2)
Santinela (3)

 

Distractive

– Filip a călcat în apă la una din traversările râului şi a început să ţipe că e rece 🙂 după care şi-a scos repede adidasul şi şoseta, a fost super haios
– văru’ are un râs criminal, eu deja mă uitam primprejur să văd unde e hiena
– or mai fi şi altele, sigur mai sunt, da-mi scapă mie acuma …

 

Popas (2)
Dezamăgire
Văcuţe
Copiii (1)
Copiii (2)
Traversarea Vânturişului (1)
Traversarea Vânturişului (2)
D-ale naturii

 

Concluzii

– “Jur să nu mai vin în Deltă decât singur!!!”
– bă, dacă mai propuneţi vreodată ora 10 AM pentru plecare la munte, v-o luaţi

 

Mergem spre maşini
Văr, Claudia, Dan
E cald, dar suflă vântul
O gâlmă
Hai să vă fac o poză!
Valea Vânturişului
Se vede releul de pe Coştila
Matei
Vesel
Să te tot plimbi pe-aici
Ultimul efort
Fotograful turei, prins cu măiestrie de Filip
Echipa, la lacul Bolboci

 

Bonus – un filmuleţ.

 

 

În final, vă cer spăşit iertare, nu trebuia să fiu atât de ciufut, ştiu că n-ar fi trebuit să conteze faptul că n-am văzut cascada, dar … “Ăsta-s io şi n’ai ce-i face, zi-i … Vali şi dă-i pace”. Şi mii de mulţumiri grupului de la stână, eu în viaţa mea n-am întâlnit oameni mai ospitalieri.

 

2 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *